Vineri
24
Martie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Dec 2016 Ianuarie 2017 Feb 2017
D L Ma Mi J V S
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
       
Feb 2017 2017Feb 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 
Ajunul Crăciunului
06-01-2017 - Macedoneni

La Macedoneni (care urmează calendarul iulian), în Ajun de Crăciun - cu o zi înainte de Crăciun - tradiţia spune că vine Moş Ajun, fratele lui Moş Crăciun, cel care aduce urările de belşug pentru anul care vine. În dimineaţa de Moş Ajun, membrii familiei dar şi toţi musafirii care vin în acea zi, se salută cu „Bună dimineaţa la Moş Ajun dar mai bun este Moş Crăciun!”, după care merg la şura de paie, unde iau un braţ de paie şi vin cu el în casă iar în timp ce pun paiele pe jos şi pe vatră, îşi urează: porci graşi, vaci lăptoase, păsări mari şi ouătoare, pui de găină, de gâscă, de curcă, viţei graşi şi frumoşi, belşug la recoltă, pomi încărcaţi cu fructe, vii încărcate cu struguri, care să fie stăpânite de fete frumoase şi harnice, flăcăi mândri şi gospodari, sănătate şi prosperitate întregii familii. Se spune că Maica Domnului, atunci când au cuprins-o durerile facerii, i-a cerut adăpost lui Moş Ajun, însă acesta, sub pretext că este sărac, a trimis-o la fratele său mai mare şi mai bogat, la Moş Crăciun, la care, după unele legende, lucra ca cioban la turmele de oi. Cea mai importantă sărbătoare de iarnă este Crăciunul, care este legată direct de personajul Moş Crăciun, acesta nu a primit-o în casă şi a mers în grajdul pentru vite, unde a fost ajutată să nască de către Crăciuneasă. Acest fapt nu i-a plăcut lui Moş Crăciun care a poruncit pedepsirea Crăciunesei, soţia sa prin tăierea mâinilor din coate. Aflând că în grajdul său s-a născut pruncul Isus, Moş Crăciun s-a căit şi i-a cerut iertare lui Dumnezeu, devenind astfel „primul creştin”. Atât de mare a fost căinţa lui Moş Crăciun pentru ceea ce făcuse încât a doua zi şi-a împărţit toată averea copiilor săraci, de unde şi tradiţia de a se face daruri copiilor în ziua de Crăciun. Atât de importantă a fost sărbătoarea de Crăciun, dedicată naşterii Domnului Iisus, încât, mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun. În fiecare an când este sărbătorită naşterea lui Isus Cristos, acest eveniment este marcat de colindători, care pornesc pe la casele oamenilor începând din noaptea de Ajun, pentru a vesti naşterea Mântuitorului. În zilele Crăciunului „se umblă” cu steaua, un colind ce ţine trează amintirea astrului care a vestit naşterea lui Isus Cristos şi i-a călăuzit pe cei 3 magi. Tot în zilele Crăciunului se umblă cu brazii, un scenariu care prezintă misterul naşterii Domnului Isus, colind destul de atractiv pentru asistenţă prin naivitatea cu care tinerii colindători prezintă marele eveniment. Colindătorilor, de obicei, după tradiţie, gazda le împarte nuci, mere, prune uscate, covrigi, prăjituri, cozonac sau bani.

 



< inapoi

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.