Vineri
18
August

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Mar 2017 Aprilie 2017 May 2017
D L Ma Mi J V S
           
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
           
May 2017 2017May 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 
Sâmbăta Mare
15-04-2017 - Macedoneni

Sâmbăta Mare simbolizează “odihna” în mormânt a trupului Mântuitorului. Macedonenii înroşesc ouă, coc simbolicii colăcei şi plăcintele Macedonene neîntrecute de nici o altă bucătărie. Se face plăcintă cu brânză, cu spanac, cu praz, tifeneac (plăcintă cu dovleac). Gospodinele adună boabele de la strugurii puşi la păstrat din toamnă şi încropesc delicioasa plăcintă cu struguri. Seara, în bisericile Macedonenilor se aprind luminile, anunţându-se astfel că se apropie vremea ca toţi credincioşii să se pregătească pentru veghea din noaptea Învierii. Şi Învierea s-a produs: Isus a înviat din morţi şi s-a arătat viu ucenicilor Săi şi Fecioarei Maria. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul de aproape 7 săptămâni a luat sfârşit. Credincioşii iau lumină din lumină, spun “Cristos a înviat!” şi răspund “Adevărat a înviat!” - formule cu care urmează să se salute timp de 40 de zile / până la sărbătoarea Înălţării Domnului. Se împart acum Sfintele Paşti (pâine stropită cu vin), care se mănâncă dimineaţa - înainte de orice - iar după slujbă credincioşii pornesc către casele lor ţinând în mâini lumânări aprinse, ca dovadă a biruinţei lui Isus asupra întunericului. Unul dintre cele mai semnificative simboluri pascale sunt ouăle roşii, a căror culoare aminteşte de sângele lui Isus, care a curs pe cruce pentru mântuirea omenirii. Legenda spune că, la răstignirea lui Cristos, Fecioara Maria a pus un coş cu ouă sub cruce, ca să-i îmbuneze pe soldaţii care îl păzeau - iar acestea au fost înroşite de sângele Mântuitorului. De asemenea, gospodinele creştine coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paşti, pasca. După tradiţie, în familiile creştine ale Macedonenilor se mănâncă în zilele de Paşti carne de miel – căci mielul îl simbolizează chiar pe Mântuitorul Isus Cristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Ultima treaptă a urcuşului duhovnicesc pe care Postul Sfintelor Paşti o pune în faţa creştinilor este Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare (în timpul căreia credincioşii îşi reamintesc şi retrăiesc ultimele zile din viaţa Mântuitorului - cu întreaga lor tensiune şi dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate şi măreţie în acelaşi timp, de tristeţe dar şi de bucurie, de pocăinţă dar şi de nădejde, fiecare zi al având un înţeles şi un mesaj foarte clar şi adânc): primele 3 zile sunt sfinte pentru că reamintesc sensul escatologic al Paştilor; a patra zi, joi, marchează cea din urmă Cină a Domnului cu ucenicii Săi şi trădarea lui Iuda, a cincea zi, vineri, numită şi Paştile Crucii, fiind cu adevărat începutul Paştilor (Trecerea) iar sâmbătă este ziua în care tristeţea e transformată în bucurie prin omorârea morţii.

 



< inapoi

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.