Sambata
20
Octombrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Nov 2017 Decembrie 2017 Jan 2018
D L Ma Mi J V S
         
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
           
Jan 2018 2017Jan 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 
Adria
13-12-2017 - Ucraineni

Ultima lună a anului, numită de Ucraineni Undrea, aduce cu sine pe data de 13 sărbătoarea Sfântului Andrei, denumit Adria. Este ocazia cu care „se caută de ursit”. Andrei a fost din Betsaida, orăşel pe malul Mării Galileea, al cărui frate Petru a ajuns primul Papă. Înainte de a fi apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul dar dacă a auzit, a doua zi după Botezul lui Isus în Iordan, pe dascălul său Ioan, arătând cu degetul către Isus: Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii - atunci l-a urmat pe Cristos, zicând fratelui său Petru “Am găsit pe Mesia” şi astfel l-a tras şi pe Petru spre dragostea lui Cristos. Drept pentru care Sfântului Andrei i se mai spune şi apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Ca şi ceilalţi apostoli, Sfântul Andrei l-a urmat pe Mântuitor, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, adăpându-se din izvorul nesecat al dumnezeieştilor descoperiri pe care le aducea Mântuitorul. A fost martor faptelor minunate săvârşite de Domnul, s-a împărtăşit din cuvântul Dumnezeiesc, dătător de viaţă, al credinţei celei noi întemeiată de Cristos şi - mai presus de toate - a văzut Patimile Domnului, a plâns moartea Lui pentru oameni şi s-a întărit în credinţă, în ziua Învierii. După Înălţarea Domnului la cer, la Rusalii, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui întâi chemat i-a căzut la sorţi să meargă în ţinuturile din jurul Mării Negre şi a umblat în aceste locuri nu în grabă, ci în fiecare, zăbovind şi răbdând multe împotriviri şi nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Cristos. Ajuns şi în Peloponez, pe mulţi i-a tras de la idoli la Cristos dar a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras (lângă Corint), cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus Crucea Sfântului Andrei; capul său acum se află la biserica locală. Sfântul Andrei a locuit în comuna dobrogeană Ion Corvin şi a hirotonit episcopi peste care “şi-a pus mâinile” iar ei au hirotonit, la rândul lor, alţi diaconi pentru noile comunităţi creştine, ca să se asigure succesiunea neîntreruptă a preoţiei şi au devenit propovăduitori ai noii credinţe - prin predică şi botez - în rândurile autohtonilor. Crucea Sfântului Andrei e prezentă pe steagul Scoţiei deoarece primii Scoţieni au intrat în contact cu moaştele Sfântului Andrei şi impresionaţi au decis că le este patron.



< inapoi

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.