Joi
18
Octombrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Sep 2018 Octombrie 2018 Nov 2018
D L Ma Mi J V S
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
     
Nov 2018 2018Nov 2019
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Albanezii din România

Albanezii – veri buni cu Românii - sunt prezenţi de peste 4 secole pe teritoriul Românesc, unde au trăit în bună pace şi prietenie. Astăzi numărul Albanezilor din România este foarte mic iar strădaniile sunt legate de păstrarea limbii şi a culturii specifice. Albanezii descind din iliri şi sunt vechi locuitori ai Peninsulei Balcanice, existând pe locurile lor cu mult înainte de venirea slavilor. Au cunoscut şi au făcut parte din civilizaţiile elenă, romană, bizantină şi otomană (care a dus la un proces de islamizare mare al populaţiei). Sub conducerea eroului naţional Gheorghe Castriotul Skanderbeu, cea mai mare parte a principatelor feudale Albaneze s-au unit vremelnic într-o Albanie independentă (în lupta de stopare a înaintării otomane în Europa, s-a consemnat proiectul unei joncţiuni între armatele creştine conduse de Skanderbeu şi Iancu de Hunedoara). După moartea lui Skanderbeu, la 1468, a început procesul de destrămare al Albaniei independente şi totodată cel de emigrare a Albanezilor ce nu doreau să rămână sub ocupaţia otomană. Unii s-au îndreptat către Ţările Române, primul document al prezenţei Albanezilor în teritoriile Româneşti fiind la 12 Martie 1595: Mihai Viteazul a permis unui număr de 15000 de Albanezi să se aşeze în Ţara Românească; este considerat primul act ce atestă începutul existenţei în teritoriile Româneşti a Albanezilor în comunităţi distincte. Pentru următoarele secole, documentele au făcut referire la arnăuţi şi negustori, la domniile familiei Ghica şi la aceea a domnitorului Moldovei, Vasile Lupu / zis Albanezul, etc. (la 1602, domnitorul Simion Movilă a reînnoit printr-un act privilegiile acordate de Mihai Viteazul Albanezilor aşezaţi în Ţara Românească). Comunităţile Albaneze au fost tot timpul active şi remarcate: veniţi în Ţările Române din cauza persecuţiilor administraţiei otomane, Albanezii s-au integrat destul de uşor în mediul politic şi cultural Românesc datorită unor afinităţi de limbă şi obiceiuri. În oraşele mari, Albanezii erau îndeosebi comercianţi, proprietari de restaurante, cofetari, băcani, din rândul acestora ridicându-se totodată numeroşi intelectuali. Secolul XIX a fost considerat “de aur” pentru Albanezii din România: Bucureştiul era un important centru de sprijin al mişcării de eliberare şi renaştere naţională a popoarelor din Balcani. Albanezii din România au fost prezenţi în mişcarea revoluţionară din 1821, atât în oastea lui Tudor Vladimirescu, cât şi în cea condusă de Grecul Alexandru Ipsilanti. Patriotul şi omul de cultură Albanez Naum Panajot, originar din sudul Albaniei - dar unul dintre cei mai stimaţi cetăţeni ai Brăilei - a fost un premergător al mişcării de renaştere naţională a Albaniei, fiind autorul şi editorul primului abecedar al limbii Albaneze, tipărit în România, în 1844. Prinţesa Română de origine Albaneză Elena Ghica (1828-1888) a publicat numeroase articole pentru a face cunoscută în opinia publică a vremii cauza naţională a Albanezilor şi a întocmit şi prima monografie despre Albanezii din România, care au constituit societăţi culturale cu evidente scopuri de susţinere a Mişcării de Eliberare Naţională Albaneză - acţionând pe plan cultural şi politic pentru cucerirea independenţei de stat a Albaniei (în acea perioadă Albanezii erau aşezaţi în special în oraşe ca Bucureşti, Brăila, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Călăraşi, Iaşi, Focşani, ş.a.). La Bucureşti, poetul Albanez Naim Frasheri a publicat pentru prima dată operele sale literare - care au stat la temelia literaturii Albaneze. Cel mai mare poet Albanez al secolului XX, Lasguş Poradeci (1899 - 1987) şi-a publicat primele 2 volume de versuri la Constanţa şi respectiv Bucureşti. Victor Eftimiu, născut în Albania şi stabilit în România, a devenit un important scriitor Român de origine Albaneză. Profesorul Aleks Stavri Drenova de la Şcoala Albaneză din Constanţa a întocmit în Bucureşti procesul-verbal pe baza căruia s-a luat hotărârea de proclamare a independenţei de stat a Albaniei de la 28 Noiembrie 1912 şi a redactat Imnul Albaniei pe notele lui Ciprian Porumbescu “Pe-al nostru steag e scris unire” / imn oficial şi în prezent. În perioada interbelică, mulţi dintre intelectualii Albanezi au fost pregătiţi în România, unii dintre ei ocupând apoi posturi importante în Albania (ca de exemplu negustorul Pandeli Vangheli a ajuns premier şi preşedintele Senatului iar Dimitrie Berati ministru de externe). Albanezii utilizează alfabetul latin. Regimul comunist a desfiinţat abuziv organizaţiile Albaneze din România. După Revoluţie, România sprijină Albanezii. Majoritatea Albanezilor din România sunt creştini / cele mai multe familii provin din regiunea Albaneză Korcea (zona montană a aromânilor fârşeroţi), urmând Calendarul Creştin pe stil nou / gregorian.

Titlu Etnie Data
Anul Nou Albanezi 01-01-2018
A doua zi de Anul Nou Albanezi 02-01-2018
Botezul Domnului Albanezi 06-01-2018
Sfinţii Trei Ierarhi Albanezi 30-01-2018
Întâmpinarea Domnului Albanezi 02-02-2018
Lăsata Secului Albanezi 18-02-2018
Descoperirea Sfintei Cruci Albanezi 06-03-2018
Buna Vestire Albanezi 25-03-2018
Floriile Albanezi 01-04-2018
Lunea Mare Albanezi 02-04-2018
Marţea Mare Albanezi 03-04-2018
Miercurea Mare Albanezi 04-04-2018
Joia Mare Albanezi 05-04-2018
Vinerea Mare Albanezi 06-04-2018
Sâmbăta Mare Albanezi 07-04-2018
Paştile Albanezi 08-04-2018
A doua zi de Paşti Albanezi 09-04-2018
A treia zi de Paşti Albanezi 10-04-2018
Izvorul Tămăduirii Albanezi 13-04-2018
Sfântul Gheorghe Albanezi 23-04-2018
Afisez 1 - 20 / total: 42
pagina: 1   2  3 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.