Marti
21
Noiembrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
Dec 2017 2017Dec 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Macedonenii din România

Numele de Macedoneni provine de la denumirea antică, peste acea populaţie străveche aşezându-se în secolul VI triburi slave – formându-se astfel actualii Macedoneni. Începând cu secolul XI, în permanenţă au existat Macedoneni care s-au aşezat în spaţiul Românesc. În 1332 a fost atestată localitatea Macedonia / judeţul Timiş; întemeietorul monahismului în Ţara Românească a fost Nicodim din Prilep care a ridicat cu ajutorul voivodului Vlaicu Vodă Mănăstirea bănăţeană Vodiţa în 1369, apoi Mănăstirea olteană Tismana şi altele. Pentru Macedoneni, a căror ţară era sub dominaţie otomană (paşalâc), Ţările Române au reprezentat idealul de libertate religioasă şi socială - existând valuri de populaţie Macedoneană care s-au aşezat printre Români pentru o viaţă mai bună şi liberă de constrângeri religioase. Lupta Românilor împotriva dominaţiei străine a devenit şi lupta Macedonenilor, implicându-se în mod direct atât în lupta dusă de către Mihai Viteazul împotriva otomanilor, în Răscoala lui Tudor Vladimirescu, cât şi în toate celelalte bătălii duse de poporul Român pentru păstrarea libertăţii şi a religiei ortodoxe. În secolele XVII – XIX a fost larg răspândit fenomenul haiduciei în Oltenia - pe baza relaţiilor care au existat şi pe acel plan între Români şi Macedoneni (condiţiile grele de viaţă la nord şi sud de Dunăre din acel timp au dus la o formă de răzvrătire populară caracteristică Balcanilor: haiducia); supuse exploatării, abuzurilor şi fărădelegilor săvârşite de către toţi reprezentanţii administraţiilor indiferent de nivel, păturile sociale defavorizate şi obidite au recurs la haiducie ca măsură de luptă pentru dreptate, libertate socială şi naţională. Printre haiducii care au activat pe pământ oltenesc s-au numărat şi haiduci veniţi din Macedonia (şi fapt poate mai rar întâlnit - o Macedoneancă). Lupta Macedonenilor pentru determinare naţională nu s-a încheiat odată cu lupta Românilor, ceea ce a determinat existenţa unor migraţii până în secolul XX. (Macedonenii s-au aşezat în Ţările Române şi ca urmare a bunelor relaţii pe care le aveau cu aromânii – populaţie din Macedonia – denumiţi de slavi ca vlahi; Macedonenii din România sunt slavi şi nu trebuie confundaţi cu aromânii - numiţi şi macedo-români, machedoni ori machidoni - care sunt latini şi care nu se pot constitui ca minoritate naţională în România, deoarece etnic fac parte din neamul Românesc). Satele din România în care vieţuiesc Macedonenii devin cu ocazia nunţilor scena unui eveniment: perioada nunţii este perioada când comunitatea Macedoneană prinde viaţă, fiind perioada când “sosesc acasă” fiicele şi fiii săi; nunta la Macedoneni este un prilej de mare bucurie, care aduce în acelaşi spaţiu geografico-culturalo-temporal toate generaţiile unei familii. Este evenimentul care strânge laolaltă vechiul şi noul, ancestralul şi prezentul, credinţa şi tradiţiile. Ritualul de nuntă se desfăşoară astfel: mama mirelui întâmpină rudele cu pâine de casă şi un borcan în mâini, începând aşa-numitul dans al soacrei (obiceiul se pare că are o semnificaţie ritualică iniţiatică, una din lungul şir de iniţieri la care este supus mirele; este momentul despărţirii de vechiul nucleu familial şi iniţierii unui alt nucleu familial în cadrul căruia joacă rolul principal). De asemenea, obiceiul “bărbieritului mirelui” - care se desfăşoară în paralel cu “gătitul miresei” - are o semnificaţie iniţiatică, fiind ultimul la care este supus mirele înaintea nunţii: este sfârşitul iniţierii lui ca tânăr şi începutul iniţierii lui în viaţa sa de bărbat şi cap de familie; obiceiul “gătitului miresii” are de asemenea o semnificaţie iniţiatică – când se pregăteşte drumul către o nouă familie şi sunt predate cunoştinţele necesare întreţinerii unei înfloritoare gospodării, fiind ultimele momente lipsite de griji ale miresei (sfârşeşte drumul feciorei şi începe drumul unei femei care trebuie să se îngrijească de bunul mers al unei familii). Obiceiul “dezvelitului miresei” adică scoaterea coroniţei după nuntă şi învelirea cu o maramă a capului miresei este ultimul ritual iniţiatic al tinerei căsătorite. Semnificaţia sa ţine tot de trecerea de la o viaţă lipsită de griji la una în care va trebui să aibă grijă de alţii. Este faza de unde nu se mai poate da înapoi. Când mireasa se îndreaptă către casa noului soţ, ea este întâmpinată de soacră cu pâine de casă. Mireasa trebuie să o înconjoare pe soacra ei de 3 ori, atingând pâinea, ca semn că va fi supusă. Elementul culminant al oricărei nunţi Macedonene este ceremonia de căsătorie care are loc la biserică. Odată această ceremonie terminată, nuntaşii încep petrecerea. Prin dansuri populare, printre care "dansul miresei", perechea sărbătoreşte începutul vieţii de cuplu căsătorit. În spaţiul agricol Românesc, cultura bumbacului a fost introdusă în Banat la începutul secolului XIX iar în 1869 de Macedoneni în Bărăgan. Macedonenii aparţin slavilor sudici, sunt ortodocşi pe stil vechi – urmând calendarul iulian - şi utilizează alfabetul chirilic. Interesele Macedonenilor din România – aflaţi mai ales în Băileşti, Bucureşti, Craiova, Timiş, Urzicuţa, etc. - sunt reprezentate de către Asociaţia Macedonenilor din România.

 

Titlu Etnie Data
Ajunul Crăciunului Macedoneni 06-01-2017
Crăciunul Macedoneni 07-01-2017
Ajunul de An Nou Macedoneni 13-01-2017
Anul Nou Macedoneni 14-01-2017
Boboteaza Macedoneni 19-01-2017
Întâmpinarea Domnului Macedoneni 15-02-2017
Lăsata Secului Macedoneni 26-02-2017
Mărţişorul Macedoneni 01-03-2017
Descoperirea Sfintei Cruci Macedoneni 19-03-2017
Cei 40 de Mucenici Macedoneni 22-03-2017
Buna Vestire Macedoneni 07-04-2017
Floriile Macedoneni 09-04-2017
Lunea Mare Macedoneni 10-04-2017
Marţea Mare Macedoneni 11-04-2017
Miercurea Mare Macedoneni 12-04-2017
Joia Mare Macedoneni 13-04-2017
Vinerea Neagră Macedoneni 14-04-2017
Sâmbăta Mare Macedoneni 15-04-2017
Învierea Macedoneni 16-04-2017
Sfântul Gheorghe Macedoneni 23-04-2017
Afisez 1 - 20 / total: 33
pagina: 1   2 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.