Sambata
22
Iulie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Jun 2017 Iulie 2017 Aug 2017
D L Ma Mi J V S
           
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
         
Aug 2017 2017Aug 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Maghiarii din România

Maghiarii – numiţi şi Unguri mai ales de persoanele din afara grupului lor etnic – au apărut în spaţiul Românesc la sfârşitul secolului IX, ca o uniune de triburi ce a migrat dinspre răsărit; în cursul secolului X, Maghiarii au ajuns să-şi constituie statul în Panonia şi apoi să se aşeze în Transilvania. Regele lor Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) i-a creştinat, poruncind ca la fiecare 10 sate să-şi ridice câte o biserică, înfiinţând episcopatul din Alba Iulia. În cursul secolului XII au apărut în Transilvania 7 comitate în Ardeal şi ulterior, în cursul secolului XIII, au apărut 3 scaune în Ţinutul Secuilor – ca organizări administrative ale Maghiarilor. Treptat, Transilvania – nume latin, însemnând teritoriul dintre păduri - s-a constituit ca voivodat autonom (entitate aparte în cadrul regalităţii Maghiare - cu conducător numit de către regele Maghiar şi având doar autoritate militară asupra comunităţilor locale). La sfârşitul secolului XIII au apărut primele aşezări urbane şi Maghiarii au preluat scrisul latin; de la începutul secolului XIV (anul 1301) exercitarea conducerii Maghiarilor a fost efectuată de către regi de alte etnii, în 1526 statul Maghiar dispărând - fiind integrat în Imperiul Otoman (în stăvilirea atacurilor otomane un rol important l-a avut Iancu de Hunedoara - unchi ai lui Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare - voivod al Transilvaniei în 1441 – 1446 şi guvernator al Ungariei în 1446 – 1456, care îşi avea reşedinţa în Timişoara, cea mai însemnată perioadă a istoriei medievale a Maghiarilor fiind legată de domnia fiului său Matei Corvin, în 1458 – 1490). Principatul Transilvaniei – organizat pe structurile voivodatului – a plătit tribut Imperiului Otoman până în 1690 (când a fost încorporat în Imperiul Habsburgic) şi în acele timpuri Maghiarii din Transilvania au avut o evoluţie politică, economică şi culturală deosebită. Pentru un secol, guvernatorul Transilvaniei – numit de curtea imperială din Viena, care guverna în numele împăratului – a avut reşedinţa la Sibiu iar din 1790 s-a mutat la Cluj. În Revoluţia izbucnită la 15 Martie 1848, Maghiarii au luptat împotriva Românilor şi nemţilor dar idealurile naţionale similare au apropiat taberele Maghiară şi Română (Kossuth Lajos şi Avram Iancu având un proiect de pacificare), Austriecii ajungând să execute la Arad 13 ofiţeri ai armatei în urma sentinţei de lezmajestate, ulterior fiind nevoie de reconciliere între politicieni, astfel încât în 1867 s-a format Austro-Ungaria / Banatul şi Transilvania făcând parte din acel stat dualist ca părţi ale Ungariei iar Bucovina ca parte a Austriei. Imperiul Austro-Ungar nu permitea drepturi colective şi la sfârşitul primului război mondial s-a destrămat, Bucovina, două treimi din Banat şi Transilvania prin Tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 fiind recunoscute internaţional ca părţi ale României, comunităţile Maghiare de atunci fiind nevoite să se integreze în context: Ungurii din vestul României / Banat şi Transilvania, Secuii (care sunt aproape jumătate din totalul Maghiarilor din România – cu cel mai important regionalism, caracterizat prin tradiţionalism) şi Ceangăii, care sunt cei mai răsăriteni - în Moldova; marea majoritate a Maghiarilor din România a intrat în rezistenţă faţă de apartenenţa la România. Dacă înainte de 1918 în Banat şi Transilvania nu exista nici o şcoală cu limba de predare Română întreţinută de statul Ungar (care practica Maghiarizarea forţată / într-o ţară în care Maghiarii erau minoritari), după acea dată statul Român şi-a asumat sarcina de a susţine financiar toate şcolile de stat cu predare în limbile minorităţilor naţionale / inclusiv Maghiară. Organizarea Maghiarilor din timpul migraţiilor – în neamuri şi familii mari – s-a menţinut de-a lungul timpului; majoritatea Maghiarilor e romano-catolică (în secolul XVI, unele comunităţi Maghiare s-au convertit protestant la confesiunile evanghelică / luterană şi reformată / calvină). În timpul regimului comunist, sub presiune sovietică, pentru 8 ani în zona locuită majoritar de Secui a funcţionat Regiunea Autonomă Maghiară, cu sediul în Târgu Mureş. Revoluţia anticomunistă în România a pornit cu pretextul mutării forţate a preotului reformat Maghiar Tokes Laszlo din Timişoara (în acel regim toată populaţia ţării a avut de suferit, sub toate aspectele), România întorcându-se la democraţie. Reprezentarea cea mai semnificativă în prezent este prin Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care e o organizaţie cu o platformă culturală / neînregistrată în mod legal ca partid - dar care participă la alegeri, fiind singura structură a etnicilor minoritari care ocupă mai multe locuri în Parlament; în 2006, la Târgu Mureş, UDMR a adoptat declaraţia pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc – ca act politic înaintea integrării României în Uniunea Europeană. Dintre datinile Maghiarilor, se poate remarca cea originală a cununiei: tinerii Maghiari care urmează să se căsătorească nu se numesc logodnici, ci promişi; obiceiul Maghiar este că fata merge la băiat acasă pentru a-i cunoaşte familia. După stabilirea naşilor, starostele / vorbitorul – care poartă un steag împodobit cu flori - organizează nunta, nu naşul. Fiecare fel de mâncare este strigat de staroste iar la mijlocul nunţii apar mascaţii care aduc o mireasă falsă ce urmăreşte să fure mirele iar dacă acesta nu este ademenit ei vor fura mireasa, care apoi e răscumpărată.

 

Titlu Etnie Data
Epifania Maghiari 08-01-2017
Botezul Domnului Maghiari 09-01-2017
Martirul Sebastian Maghiari 20-01-2017
Întâmpinarea Domnului Maghiari 02-02-2017
Miercurea Cenuşii Maghiari 01-03-2017
Ziua Maghiarilor de Pretutindeni Maghiari 15-03-2017
Buna Vestire Maghiari 25-03-2017
Floriile Maghiari 09-04-2017
Joia Mare Maghiari 13-04-2017
Vinerea Mare Maghiari 14-04-2017
Sâmbăta Mare Maghiari 15-04-2017
Paştile Maghiari 16-04-2017
Udatul Maghiari 17-04-2017
Sfântul Gheorghe Maghiari 23-04-2017
Sfântul Filip Maghiari 01-05-2017
Descoperirea Sfintei Cruci Maghiari 03-05-2017
Înălţarea Domnului Maghiari 25-05-2017
Rusaliile Maghiari 04-06-2017
Preasfânta Treime Maghiari 11-06-2017
Trupul şi Sângele Domnului Maghiari 18-06-2017
Afisez 1 - 20 / total: 43
pagina: 1   2  3 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.