Marti
21
Noiembrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
Dec 2017 2017Dec 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Polonezii din România

Multe lăcaşe de cult din Transilvania – ca Bistriţa, Sic, Unguraş, etc. - au fost ridicate cu participarea unor meşteri pietrari Polonezi, în secolul XIII / circulaţia meşterilor vestiţi era un lucru obişnuit în acele vremuri. Vecinătatea dintre moldoveni şi polonezi a dus la stabilirea unor intense legături politice, economice şi culturale între ei – inclusiv legături de rudenie între conducători (la sfârşitul secolului XVI, în timpul lui Eremia Movilă, la Iaşi garnizoana Poloneză avea 3000 de oameni). Primele comunităţi Poloneze distincte din spaţiul Românesc au fost create la sfârşitul secolului XVIII, după destrămarea statului Polonez independent, când grupuri compacte de Polonezi au început să se stabilească în principal în Bucovina (unde au format aşezări cu caracter etnic distinct) şi – secundar - în Moldova şi Ţara Românească. Legăturile dintre Polonezii din spaţiul Românesc şi patria-mamă s-au păstrat şi se păstrează prin intermediul limbii, bisericii catolice şi tradiţiilor etno-culturale şi istorice comune. Datorită situaţiei speciale de teritoriu aflat la interferenţa influenţelor culturale bizantine, slave şi central europene, istoria Polonezilor stabiliţi în Bucovina are o importanţă specială pentru istoria acestei provincii şi pentru istoria României. În acest context, Polonezii – numiţi şi Poloni sau Poleaci - şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie deosebită, în special pe tărâm cultural-religios, la iniţierea şi perpetuarea tezaurului spiritual al Bucovinei, supranumită de către specialişti “Elveţia Orientului”. În Bucovina (la Cacica, Solca, Slatina Mare, Slătioara, etc.) au venit Polonezi din Galiţia; la Pleşa, Poiana Micului, Soloneţu Nou au venit gorali (munteni) din ţinutul Czadca / azi în Slovacia iar cei proveniţi din valea Kisuca s-au aşezat în localităţile Panca, Pătrăuţii de Jos, Păltinoasa, etc. Polonezii bucovineni aveau numeroase organizaţii şi asociaţii culturale, cu scopul menţinerii şi răspândirii valorilor Poloneze: „Casele Polone” - ce funcţionau în mai toate localităţile bucovinene locuite de Polonezi. Mulţi boieri moldoveni i-au adăpostit pe Polonezii prigoniţi de Austrieci, organizându-şi cu ei străji înarmate. Prima organizaţie a Polonezilor în Ţara Românească a apărut la 1840 în Bucureşti: Confederaţia Generală a Republicii, formată de militarii Polonezi exilaţi; în 1866 la Mihăileni / Moldova, comisarul Guvernului Naţional al Insurgenţilor Polonezi a înfiinţat Societatea Bibliotecii Polone (domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a favorizat pe Polonezi / doctorul şi aghiotantul lui erau Polonezi). În vechiul regat al României, Polonezii au ajuns să fie mai numeroşi în Bucureşti şi Galaţi. În perioada interbelică s-a constituit în Valea Jiului - întâi la Petrila, apoi la Lupeni - cea mai numeroasă colonie Poloneză de pe teritoriul României (aceasta s-a format din minerii veniţi mai ales din Silezia; deşi alcătuiau o colectivitate foarte unită, Polonezii s-au integrat în toate sferele vieţii politice şi sociale Româneşti). La nivelul întregii Românii funcţionau câteva organizaţii culturale Poloneze: Asociaţia Tinerimii Polone, Asociaţia Doamnelor Polone, Societatea Învăţătorilor Poloni, etc. Al doilea război mondial a debutat cu ocuparea Poloniei şi cu cel mai mare val al emigraţiei Poloneze în România: s-au refugiat aproape o sută de mii. Tezaurul Poloniei a fost salvat în România. Numărul Polonezilor din România a scăzut dramatic după cel de al doilea război mondial – în special datorită repatrierilor organizate de Polonia. Regimul comunist din România a influenţat în mod negativ viaţa cultural-religioasă a Polonezilor din România; în 1950 a fost interzisă activitatea Uniunii Polonezilor din România, organizaţia fiind reactivată abia după Revoluţia anticomunistă. În prezent, Polonezii trăiesc în comunităţi distincte doar în judeţul Suceava. Polonezii sunt slavi ce folosesc alfabetul latin şi sunt romano-catolici.

 

Titlu Etnie Data
Epifania Polonezi 08-01-2017
Botezul Domnului Polonezi 09-01-2017
Martirul Sebastian Polonezi 20-01-2017
Întâmpinarea Domnului Polonezi 02-02-2017
Miercurea Cenuşii Polonezi 01-03-2017
Buna Vestire Polonezi 25-03-2017
Floriile Polonezi 09-04-2017
Joia Mare Polonezi 13-04-2017
Vinerea Mare Polonezi 14-04-2017
Sâmbăta Mare Polonezi 15-04-2017
Noaptea cea Mare Polonezi 16-04-2017
Lunea Udă Polonezi 17-04-2017
Sfântul Gheorghe Polonezi 23-04-2017
Sfântul Filip Polonezi 01-05-2017
Ziua Diasporei Polonezilor Polonezi 02-05-2017
Ziua Poloniei Polonezi 03-05-2017
Înălţarea Domnului Polonezi 25-05-2017
Rusaliile Polonezi 04-06-2017
Preasfânta Treime Polonezi 11-06-2017
Trupul şi Sângele Domnului Polonezi 18-06-2017
Afisez 1 - 20 / total: 41
pagina: 1   2  3 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.