Luni
20
Noiembrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
Dec 2017 2017Dec 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Ruşii Lipoveni din România

Dramaticile evenimente din a doua jumătate a secolului XVII au dus la scindarea societăţii Ruseşti, provocând o criză religioasă şi socială, ale cărei urmări persistă până în prezent. Dovadă sunt comunităţile de Ruşi Staroveri răspândite, în decursul timpului, practic în toată lumea. Reforma cultului şi a practicii bisericeşti inspirată de ţarul Mihailovici (1645 – 1676) şi promovată de patriarhul Nikon (1652 – 1658) a stârnit un val de nemulţumire şi proteste în rândurile clericilor şi credincioşilor Bisericii Ruse, măsurile luate de autorităţile laice şi ecleziastice fiind considerate drept o atingere inadmisibilă adusă învăţăturii şi canoanelor ortodoxe: modificarea unor elemente ale Ritului Rusesc, cum ar fi semnul crucii cu 2 degete (arătătorul şi degetul mijlociu), ca şi pretinsa “îndreptare” a cărţilor de cult - după modelele Greceşti de la acea vreme - au condus la tulburări interne şi la pierderea încrederii credincioşilor în ierarhia ecleziastică iar într-un final la schismă / produsă ca urmare a hotărârilor Marelui Sinod Ortodox de la Moscova din 1667, prin care s-au aprobat modificările liturgice şi de ritual introduse de patriarh; vechile rânduieli (textele sfinte şi ritualurile), au fost  anatemizate. Autorităţile au început să ducă o politică de persecutare şi chiar lichidare a Staroverilor (adepţii vechii credinţe), ceea ce i-a determinat pe aceştia să-şi caute refugiul în zonele cele mai greu accesibile ale imperiului sau în statele învecinate. Astfel, a început exodul Ruşilor Staroveri; în spaţiul Românesc, incluzând aici Moldova - Basarabia şi Bucovina - Muntenia şi Dobrogea, primii Ruşi Staroveri, numiţi Lipoveni, au apărut la sfârşitul secolului XVII, însă prima atestare documentară a unei localităţi e într-o petiţie din 1742 adresată domnului Moldovei de Lipovenii din satul Socolinţi / azi Lipoveni, judeţul Suceava, în care afirmau că locuiau acolo din anul 1724. Ruşii Lipoveni s-au distins în societatea Românească prin ataşamentul lor necondiţionat faţă de credinţa moştenită de la strămoşi, mergând până la cele mai mici detalii, ritualurile şi obiceiurile lor populare încadrându-se profund în învăţătura şi morala creştină, având o încărcătură sacrală deosebită. Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă (cu intrarea Dobrogei în componenţa României), precum şi Marea Unire din 1918 au reprezentat pentru Ruşii Lipoveni momente de referinţă în drumul spre integrarea lor deplină în societatea Românească şi deschiderea comunităţilor lor spre influenţele culturale şi de civilizaţie oferite de lumea Românească. În perioada dictaturilor secolului XX, Ruşilor Lipoveni li s-a aplicat unele tratamente ce au lovit în însăşi bazele existenţei lor etnice şi religioase (spre exemplu, în timpul regimului comunist, din punct de vedere etnic politica oficială de asimilare a minorităţilor a dus la scăderea dramatică a ponderii utilizării limbii materne Ruse, deşi – paradoxal - în şcolile de stat limba Rusă se studia ca limbă străină iar din punct de vedere religios propaganda atee deschisă a redus posibilităţile de exprimare ale bisericii ortodoxe de rit vechi, ceea ce a influenţat negativ coeziunea comunităţilor Ruşilor Lipoveni). După Revoluţia anticomunistă, speranţele s-au reaprins, o dată cu crearea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România - organizaţie care şi-a propus să promoveze valorile materiale şi spirituale ale acestei etnii cu scopul declarat de a revitaliza limba maternă, credinţa ortodoxă de rit vechi şi cultura Ruşilor Lipoveni. Sunt oficiate slujbe religioase îndelungate în limba slavonă, cărţile vechi de cult - păstrate cu sfinţenie şi transmise din generaţie în generaţie - sunt scrise în alfabetul chirilic, se foloseşte calendarul iulian (Paştile, Înălţarea Domnului şi Sfânta Treime sunt după calendarul gregorian) iar toate sărbătorile religioase se ţin cu sfinţenie. Pe lângă limbă, scris şi calendar, câteva elemente mai diferenţiază credinţa Ruşilor Lipoveni de cea ortodoxă practicată în România - ce ţin de ritul religios şi nu de dogmă: semnul crucii cu 2 degete reprezentând dubla ipostază a Mântuitorului Isus Cristos, divină şi umană (cele 3 degete împreunate însemnând Sfânta Treime), Crucea Staroveri e cu 8 colţuri, înconjurarea bisericii în timpul procesiunilor e în sensul ceasului (ca mişcarea aparentă a Soarelui), oficierea liturghiei se face cu 7 prescuri / şi nu cu 5, etc. Păstrarea limbii Ruse vechi - în care au pătruns unele cuvinte Ucrainene dar şi Româneşti - ca şi a obiceiurilor şi tradiţiilor străvechi, constituie un specific al acestei populaţii slave. Pentru majoritatea Ruşilor Lipoveni, baia cu aburi are o semnificaţie sacră (acest gen de saună, în afară de curăţenia trupească, este considerat şi leac universal împotriva tuturor bolilor). Evenimentele importante din viaţa Ruşilor Lipoveni prezintă câteva particularităţi specifice. Astfel, botezul nou-născutului se face prin scufundarea totală a copilului în cristelniţă, de 3 ori; naşii de botez (o persoană masculină şi una feminină) nu trebuie neapărat să reprezinte un cuplu - de cele mai multe ori aceştia au vârste fragede. Prenumele copilului (în general unul singur) era sugerat în trecut de preot în funcţie de sfinţii din calendar sărbătoriţi în perioada când s-a născut copilul. Căsătoria e precedată de logodna tinerilor, ocazie de organizare a petrecerilor la casa fiecăruia („acolisnaia” la viitorul mire şi „devisnic” la viitoarea mireasă); înainte de cununia religioasă - care are loc imediat după liturghie - se practică un obicei de „cumpărare-vânzare” a miresei de la casa părintească / ocazie cu care sunt interpretate diferite cântece. La decesul unui Rus Lipovean, acesta este privegheat timp de 3 zile în camera din faţă a locuinţei, fiind citită neîntrerupt Psaltirea. Se aprinde candela - care trebuie să ardă timp de 6 săptămâni. În jurul capului celui decedat se pune o cunună pe care scrie în slavonă „Sfinte, puternice şi nemuritorule Dumnezeu, îndură-te de noi!” iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea preotului. Slujba de înmormântare are loc la biserică iar după se organizează o masa întinsă la casa celui trecut în nefiinţă. Mortul este pus în groapă cu picioarele spre est - spre locul unde stă crucea - întrucât există credinţa că la învierea morţilor primul lucru pe care îl va vedea cel decedat să fie crucea. În prezent, majoritatea Ruşilor Lipoveni din România se află în Dobrogea.

 

Titlu Etnie Data
Crăciunul Ruşi 07-01-2017
Sfântul Vasile cel Mare Ruşi 14-01-2017
Boboteaza Ruşi 19-01-2017
Sfinţii Trei Ierarhi Ruşi 12-02-2017
Întâmpinarea Domnului Ruşi 15-02-2017
Lăsata Secului Ruşi 26-02-2017
Descoperirea Sfintei Cruci Ruşi 19-03-2017
Buna Vestire Ruşi 07-04-2017
Floriile Ruşi 09-04-2017
Joia Mare Ruşi 13-04-2017
Vinerea Mare Ruşi 14-04-2017
Sâmbăta Mare Ruşi 15-04-2017
Paştile Ruşi 16-04-2017
A doua zi de Paşti Ruşi 17-04-2017
A treia zi de Paşti Ruşi 18-04-2017
Sfântul Gheorghe Ruşi 06-05-2017
Arătarea Sfintei Cruci Ruşi 20-05-2017
Sfântul Nicolae de Vară Ruşi 22-05-2017
Înălţarea Domnului Ruşi 25-05-2017
Sfânta Treime Ruşi 04-06-2017
Afisez 1 - 20 / total: 37
pagina: 1   2 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.