Marti
28
Martie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Feb 2017 Martie 2017 Apr 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
Apr 2017 2017Apr 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Romii din România 

Termenul de Ţigan este folosit de persoanele din afara grupului etnic, membrii acestuia preferând în majoritate şi mai recent denumirea de Rom, care în limba de origine – Romani - înseamnă „persoană aparţinând grupului nostru”. Pe de altă parte, utilizarea cuvântului Rom are legătură şi cu strategia contemporană a liderilor de opinie sau politici ai etniei în sensul mobilizării membrilor, din toate categoriile, într-o aceeaşi comunitate naţională. Romii sunt descrişi cel mai adesea prin termeni care ţin de social şi economic (decât prin trăsăturile lor culturale); ei fac parte dintre etniile transnaţionale care nu posedă un teritoriu şi care împrumută din culturile şi caracteristicile ţărilor în care trăiesc. Conştiinţa lor colectivă este de aceea diferită de cea a altor etnii, constând într-un mod de viaţă distinct şi în apartenenţa la grupuri informale, primând aşadar legăturile familiale, de vecinătate sau profesionale. Viaţa familială a Romilor este strict normată: bărbatul este capul familiei, cel care câştigă banii iar în mediile tradiţionale mariajele se încheie la vârste fragede. Mulţi Romi au talent în muzică şi dans – foarte puţini în meşteşuguri - iar prin costumele tradiţionale, un mod specific de trai şi un întreg complex de prejudecăţi şi-au dezvoltat o conştiinţă că sunt diferiţi de restul societăţii. Primii etnici Romi au venit în estul Europei din India, fiind menţionaţi la începutul mileniului II în Imperiul Bizantin. Atestarea documentară a Romilor în spaţiul Românesc a fost la 1385. Romii mai multe secole au trăit în stare de sclavie, fie ca robi ai domnitorilor Ţărilor Române (Ţiganii Domniei), fie ai clerului sau ai boierilor. În Evul Mediu, Romii au fost împărţiţi pe categorii atât în funcţie de stăpânul pe care-l aveau, cât şi după tipul de muncă pe care-l prestau. De-a lungul anilor s-au luat mai multe măsuri de secularizare şi civilizare a Romilor, însă acest lucru nu a putut fi realizat niciodată pe deplin. Eliberarea tuturor Ţiganilor din robie, inclusiv a celor aflaţi în proprietatea boierilor, a fost decisă în Moldova în 1855 iar în Ţara Românească un an mai târziu. Timp de aproape un secol, Romii au continuat să trăiască în general marginal în cadrul societăţii Româneşti. Abia în perioada interbelică a avut loc o coagulare a conştiinţei identitare a etniei: în 1926 a apărut prima organizaţie Romă – pentru accesul membrilor săi la universităţi. Apoi, în 1933, s-a constituit Asociaţia Generală a Ţiganilor din România, care şi-a propus atât culturalizarea şi educarea Romilor (prin înfiinţarea de grădiniţe, acces la educaţie, pregătire profesională, conservarea tradiţiilor, etc.), cât şi integrarea socială prin acordarea de asistenţă medicală şi juridică gratuită, sedentarizarea nomazilor prin împroprietărirea cu pământ, etc. Odată cu instalarea în România a unor regimuri autoritare, situaţia Romilor s-a înrăutăţit: în timpul celui de-al doilea război mondial, mulţi Romi au fost deportaţi în Transnistria, începând cu cei nomazi - pe şatre (în timpul războiului, în România a murit cel mai mare număr de Romi faţă de oricare alt stat european). Apoi, regimul comunist a utilizat mulţi Romi pentru consolidarea puterii sale (multe familii de Romi au beneficiat de o oarecare securitate economică şi socială). După Revoluţie, în democraţie, România a adoptat un set de măsuri de discriminare pozitivă pentru Romi, având ca scop emanciparea Romilor prin educarea sporită (deoarece Romii înregistrau cele mai ridicate nivele de analfabetism şi de calificări profesionale din ţară) şi creşterea nivelului de trai – aceasta şi datorită faptului că România este ţara care găzduieşte cel mai mare număr de Romi din lume. Majoritatea Romilor din România utilizează alfabetul latin şi urmează calendarul gregorian / stil nou creştin.

 

Titlu Etnie Data
A doua zi de Anul Nou Romi 02-01-2017
Botezul Domnului Romi 06-01-2017
Sfinţii Trei Ierarhi Romi 30-01-2017
Întâmpinarea Domnului Romi 02-02-2017
Dezrobirea Romilor Romi 20-02-2017
Lăsata Secului Romi 26-02-2017
Descoperirea Sfintei Cruci Romi 06-03-2017
Ziua Părintelui Rom Romi 07-03-2017
Ziua Mediatorului Şcolar Rom Romi 17-03-2017
Ziua Scriitorului Rom Romi 18-03-2017
Buna Vestire Romi 25-03-2017
Ziua Alfabetului Rom Romi 07-04-2017
Ziua Internaţională a Romilor Romi 08-04-2017
Floriile Romi 09-04-2017
Lunea Mare Romi 11-04-2017
Marţea Mare Romi 12-04-2017
Miercurea Mare Romi 13-04-2017
Joia Mare Romi 13-04-2017
Vinerea Mare Romi 14-04-2017
Sâmbăta Mare Romi 15-04-2017
Afisez 1 - 20 / total: 74
pagina: 1   2  3  4 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.