Marti
21
Noiembrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
Dec 2017 2017Dec 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Rutenii din România

Rutenii sunt locuitorii unei zone din Europa central răsăriteană, la nord şi la sud de Munţii Carpaţi. Teritoriul de baştină - cunoscut şi sub denumirea de Rusia Subcarpatică - se întinde în părţile limitrofe ale Ucrainei, Slovaciei şi Poloniei. Denumirile sub care mai sunt cunoscuţi Rutenii sunt multiple: Rusini, Rusnaci, Ruşi Carpatini, Rusini Ucraineni, Rusini Carpatini, Ruteni Transcarpatini. Rutenii fac parte din ramura slavilor, desprinsă din marele trunchi indo-european; în antichitate au fost pomeniţi de Iuliu Cezar şi de Pliniu cel Bătrân. Un moment semnificativ pentru istoria Europei central răsăritene a fost aşezarea Maghiarilor în Panonia, când aceştia în drumul lor i-au întâlnit pe Ruteni. În Evul Mediu, Rutenii au fost slavizaţi, păstrându-şi denumirea etnică de Ruteni, la care s-a adăugat cea de Rusini (primul termen – Rutean - era folosit de popoarele neslave iar cel de Rusin era folosit de slavi / definind o populaţie distinctă locuind în Transcarpaţi, ce-şi vopsea casele în roşu, în legătură cu statul medieval Kievska Rus, fără legătură cu Rusia, nume dat mai târziu statului medieval Moscovia de ţarul Petru I). În secolul XII existau formaţiuni prestatale ale Rutenilor, aflate în conflict cu Maghiarii, care au reuşit pe parcursul a 2 secole să impună suveranitatea Ungariei asupra Ruteniei. Mărturiile scrise din Evul Mediu au atestat distinct şi exact Rutenii şi ţara lor Rutenia. În secolele XV şi XVI, Rutenii au fost răspândiţi pe un areal impresionant, apărând pomeniţi şi în timpul domniei lui Petru Rareş (1527 - 1538). Principala ocupaţie a acestei populaţii montane a fost păstoritul - care presupunea transhumanţa - din astfel de pricină oamenii săi fiind şi numiţi de multe ori Vlahi; practicau şi meşteşugurile casnice, prelucrând lemnul sau lucrând la războiul de ţesut. O importantă parte a Rutenilor a fost integrată în Imperiul Habsburgic (fapt consemnat de Diploma Leopoldină - care făcea referire la Românii şi Rutenii din Ungaria, Croaţia, Slavonia şi Transilvania), când o parte a Rutenilor s-a alăturat ortodocşilor care l-au recunoscut pe papă drept şeful bisericii creştine, devenind greco-catolici / de atunci, Rutenii îmbrăţişând până astăzi atât ortodoxia, cât şi catolicismul oriental, majoritatea Rutenilor din România ajungând în prezent să fie ortodoxă pe stil nou - ca Românii – spre deosebire de Ucraineni, care sunt pe stil vechi. Revoluţia paşoptistă a determinat o mişcare de emancipare teritorială: conducătorul Rutenilor a prezentat capitalei imperiale Viena un plan pe baza căruia să se constituie o Provincie Autonomă – Rutenia - însă înăbuşirea Revoluţiei a zădărnicit acel plan. La sfârşitul primului război mondial s-a constituit Consiliul Naţional al Rutenilor în Sighet / Maramureş care în 1919 a acceptat includerea în România. Rutenii au rămas răspândiţi în spaţiile Europei central răsăritene, fără a reuşi să-şi constituie vreodată un stat naţional (doar în Cehoslovacia, în perioada interbelică, a funcţionat o Regiune Autonomă a Rutenilor, numită Rusia Carpatică - care corespundea aproximativ cu regiunea transcarpatică). Rutenii oficial sunt recunoscuţi ca diferiţi etnic de Ucraineni de către / alfabetic: Canada, Cehia, Croaţia, Germania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Statele Unite ale Americii şi Ungaria (în Ucraina oficial nu naţional, ci doar regional - în Transcarpaţi). Limba Rutenilor este slavă, influenţată de vocabularul limbilor Poloneză, Slovacă, Maghiară şi Română – în funcţie de localizare; alfabetul utilizat este chirilic (primele publicaţii au fost în slavona folosită în predicile bisericeşti, tradiţia literară a Rutenilor dezvoltându-se după secolul XVIII). În prezent, există peste un milion de Ruteni, răspândiţi în mai multe ţări. În România, Rutenii sunt în partea de nord şi vest, cu folclor propriu. Uniunea Culturală a Rutenilor din România a luat fiinţă în anul 2000, ca o organizare politică a Rutenilor separată de Ucraineni.

 

Titlu Etnie Data
A doua zi de Anul Nou Ruteni 02-01-2017
Botezul Domnului Ruteni 06-01-2017
Sfinţii Trei Ierarhi Ruteni 30-01-2017
Întâmpinarea Domnului Ruteni 02-02-2017
Lăsata Secului Ruteni 26-02-2017
Descoperirea Sfintei Cruci Ruteni 06-03-2017
Buna Vestire Ruteni 25-03-2017
Floriile Ruteni 09-04-2017
Lunea Mare Ruteni 10-04-2017
Marţea Mare Ruteni 11-04-2017
Miercurea Mare Ruteni 12-04-2017
Joia Mare Ruteni 13-04-2017
Vinerea Mare Ruteni 14-04-2017
Sâmbăta Mare Ruteni 15-04-2017
Paştile Ruteni 16-04-2017
A doua zi de Paşti Ruteni 17-04-2017
A treia zi de Paşti Ruteni 18-04-2017
Izvorul Tămăduirii Ruteni 21-04-2017
Sfântul Gheorghe Ruteni 23-04-2017
Arătarea Sfintei Cruci Ruteni 07-05-2017
Afisez 1 - 20 / total: 39
pagina: 1   2 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.