Miercuri
17
Ianuarie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Dec 2017 Ianuarie 2018 Feb 2018
D L Ma Mi J V S
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
     
Feb 2018 2018Feb 2019
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Sârbii din România

Slavii, strămoşii Sârbilor, au început să se stabilească pe actualul teritoriu al României din Evul Mediu timpuriu. Sârbii s-au creştinat la sfârşitul secolului IX şi în secolul XIII au zidit primele biserici Sârbe în Defileul Dunării: Baziaş şi Zlatiţa. Din secolul XII, în liturghie şi în cărţi, s-a folosit aşa numita Slavonă Sârbă - care cu timpul a devenit şi limba folosită în relaţiile diplomatice din Balcani. Migraţiile Sârbilor în ţinuturile României de astăzi au avut loc începând cu secolul XV, după tragedia Sârbilor din Kosova (când otomanii au înfrânt creştinii în Balcani) şi mai ales după prăbuşirea regatului medieval Sârb - Despotia - din anul 1459. Într-o scrisoare din 1483 adresată Papei, regele Ungariei Matei Corvin - fiul lui Iancu de Hunedoara - scria că în ultimii 4 ani în regatul său au venit 200000 de rascieni (din regiunea Raşca / Serbia). Pentru ascunderea de musulmani, capul Sfântului Gheorghe din 1485 este la Mănăstirea Sârbă Birda / azi în judeţul Timiş. S-a ajuns că Banatul a apărut în documentele din 1543 ca „Rascia” iar Timişoara ca fiind în mijlocul Rasciei; în 1552, otomanii au transformat Banatul de şes în paşalâc iar între 1716 şi 1918 întreg Banatul a aparţinut Austro-Ungariei. Sârbii s-au răspândit şi pe Valea Mureşului, unii ajungând prin Crişana iar alţii prin Oltenia. În 1690, în urma ordinului patriarhului Sârbilor de evacuare a Kosovei, emigranţi Sârbi de acolo au intrat în Banat. În 1868, fiind în cadrul Austro-Ungariei, oficial Biserica Ortodoxă Sârbă s-a separat de cea Română (la voinţa mitropolitului Român Andrei Şaguna) căci până atunci erau împreună în Banat şi Transilvania. În primul război mondial, Sârbii bănăţeni recrutaţi şi trimişi de armata Austro-Ungară pe frontul din Galiţia dezertau acolo - predându-se Ruşilor; la sfârşitul marelui război, în 1918, Sârbii s-au pronunţat pentru unirea Banatului cu Serbia, în timp ce Românii s-au pronunţat pentru unirea cu România / prin Tratatul de la Trianon din 1920, Banatul fiind împărţit: treimea vestică în Serbia iar două treimi în România. Ziua Timişoarei - cea mai mare localitate a Banatului - în prezent marchează sosirea Armatei Române în oraş, în locul celei Sârbe / 1919. Cel mai nou oraş din România – obţinut prin rectificarea graniţei bănăţene în urma unei negocieri Sârbo-Române – este Jimbolia, din 1925. Prin acordurile internaţionale încheiate în perioada interbelică a fost reglementată situaţia minorităţilor naţionale de ambele părţi ale frontierei dintre cele 2 ţări - aflate în cea mai mare parte a istoriei lor în relaţii de prietenie. Situaţia Sârbilor a fost grea în timpul celui de-al doilea război mondial, când mulţi Sârbi au refuzat să participe în armata Română şi s-au înrolat în unităţile de partizani comunişti din Iugoslavia. După comunism, evenimentele tragice din federaţia iugoslavă - aflată în război interetnic - s-au repercutat şi asupra Sârbilor din România: în 1997, Caraşovenii (Croaţi) s-au retras din Uniunea Democratică a Sârbilor şi Caraşovenilor din România, astfel încât organizaţia şi-a schimbat numele în Uniunea Sârbilor din România. În 1999, liderii Sârbi din România au manifestat împotriva intervenţiei NATO în ţara vecină Serbia şi Sârbii din România i-au ajutat după cum au putut pe cei afectaţi din Serbia. În momentul transformărilor democratice în Serbia, comunitatea Sârbă din România s-a solidarizat cu poporul Sârb, salutând faptul că transformarea democratică s-a petrecut fără vărsare de sânge. Pe teritoriul României există câteva mânăstiri Sârbeşti iar în satele bănăţene cu populaţie Sârbească există biserici parohiale, frecventate  şi de Românii din localităţile respective (Episcopia Sârbă îşi are reşedinţa în Timişoara). Familiile se adună în general cu ocazia marilor sărbători creştine. O zi importantă a familiei Sârbeşti o reprezintă ziua sfântului casei; fiecare familie are un sfânt protector - care se moşteneşte de obicei pe linie masculină - şi este sărbătorit alături de prieteni şi de întreaga familie. Populaţia Sârbească din România a fost mai numeroasă în trecut. Sârbii utilizează 2 alfabete: chirilic şi latin. În ceea ce priveşte religia Sârbilor, aceasta este ortodoxă pe stil vechi, urmând calendarul iulian.

 

Titlu Etnie Data
Crăciunul Sârbi 07-01-2018
Revelionul Sârbesc Sârbi 14-01-2018
Tăierea Împrejur a Domnului şi Sfântul Vasile Sârbi 14-01-2018
Botezul Domnului Sârbi 19-01-2018
Sfântul Sava Sârbi 27-01-2018
Sfinţii Trei Ierarhi Sârbi 12-02-2018
Ziua Serbiei Sârbi 15-02-2018
Lăsata Secului Sârbi 18-02-2018
Descoperirea Sfintei Cruci Sârbi 19-03-2018
Floriile Sârbi 01-04-2018
Joia Mare Sârbi 05-04-2018
Vinerea Mare Sârbi 06-04-2018
Buna Vestire Sârbi 07-04-2018
Sâmbăta Mare Sârbi 07-04-2018
Învierea Sârbi 08-04-2018
A doua zi de Paşti Sârbi 09-04-2018
A treia zi de Paşti Sârbi 10-04-2018
Sfântul Gheorghe Sârbi 06-05-2018
Înălţarea Domnului Sârbi 17-05-2018
Arătarea Sfintei Cruci Sârbi 20-05-2018
Afisez 1 - 20 / total: 34
pagina: 1   2 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.