Joi
20
Iulie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Jun 2017 Iulie 2017 Aug 2017
D L Ma Mi J V S
           
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
         
Aug 2017 2017Aug 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Armenii din România

Armenii constituie una dintre cele mai vechi populaţii caucaziene; sunt descendenţi ai triburilor indo-europene care şi-au consolidat propriile valori etnice singulare, prin limbă şi alfabet. Din anul 301, Armenia a devenit primul stat creştin din lume. Supuşi vitregiilor istoriei, foarte mulţi Armeni au luat calea pribegiei, primele colonii Armene fiind cele din Moldova (cea mai veche mărturie a atestării prezenţei Armenilor pe pământ Românesc o reprezintă o inscripţie epigrafă din anul 967, aflată în Cetatea Albă / astăzi în Ucraina). Eminamente urban, cu un acut spirit întreprinzător, Armenii în Evul Mediu au făcut ceea ce ştiau mai bine - adică negustorie, comerţ şi meşteşugărie la nivel mic manufacturier - exportând în toate zonele teoretic posibile  produsele lor de o foarte bună calitate, concurând astfel cu alţii. Prin relaţii comerciale, Armenii au purces mai departe spre Ţara Românească şi Transilvania - unde deja exista un alt val de emigranţi Armeni veniţi dinspre Polonia, via Crimeea - cu care au avut relaţii de afaceri. Cel mai remarcabil moment al istoriei Armenilor din Moldova l-a reprezentat Hrisovul acordat de către domnitorul Alexandru cel Bun în anul 1401, prin care a fost autorizată la Suceava (capitala Moldovei de atunci) înscăunarea unui episcop Armean, înţelegând astfel - ca şi ulterior moştenitorul său Ştefan cel Mare - rolul important al Armenilor şi al activităţilor lor în viaţa economică, culturală şi spirituală a statului; de altfel, cea mai veche biserică Armeană din Moldova se află la Botoşani (Sfânta Maria, datată din 1350) iar pe frontispiciul Bisericii Armene din Iaşi, 1395, se află cea mai veche atestare documentară în piatră a târgului moldav. O personalitate Armeană a fost Ioan Vodă cel Cumplit / numit şi Armeanul (1521 – 1574), care a domnit ultimii săi 3 ani de viaţă în Moldova. O altă consecinţă a emigraţiei Armenilor din motive politice sau financiare a fost un destin aparte pe care şi l-au asumat în Transilvania: aflaţi sub diferite regimuri şi interese politice, mulţi Armeni au preferat să se convertească la ritul catolic după Schisma din 1054 - pentru a obţine anumite privilegii ori ranguri nobiliare - şi au întemeiat localităţi cu biserici maiestoase cum ar fi Armenopolis (Gherla de azi) sau Dumbrăveni. Indiferent de religie, Armenii de pe teritoriul Ţărilor Române au continuat să-şi prezerve limba, cultura (scrisă într-un alfabet propriu şi unic - existent din 405, cu 38 de litere) constituindu-se oarecum într-o comunitate închisă pînă la începutul secolului XX / în Bucureşti, Şcoala Armeană s-a înfiinţat la începutul secolului XIX iar cea mai veche clădire din oraş păstrată în formele iniţiale, datând din 1760, este Casa Ana Melik, fost azil al bătrânelor Armence - adăpostind acum Muzeul Theodor Pallady, secţie a Muzeului Naţional de Artă. Ultimul mare val de refugiaţi Armeni a fost cel din timpul primului război mondial. În 1931 a fost reînfiinţată Eparhia Bisericii Armene din România, cu sediul în Bucureşti. Unii Armeni din România au reuşit să plece în 2 valuri de emigraţii organizate de comunişti. După Revoluţia anticomunistă, Uniunea Armenilor din România promovează interesele comunităţii Armene din România - ce realizează legăturile dintre Armenii de pe ambele părţi ale Carpaţilor (între ortodocşii din răsărit şi catolicii din Ardeal). Biserica Armeano-Catolică în România are o eparhie, cu centrul la Gherla şi cuprinde 4 parohii: Gherla, Gheorghieni, Dumbrăveni şi Frumoasa (în trecut au fost 5 dar cea din Bucureşti e stinsă); e o biserică răsăriteană în comuniune deplină cu Roma şi foloseşte ritul Armean – care este un rit creştin răsăritean, întrebuinţat de Biserica Apostolică Armeană, având 2 părţi: liturghia cuvântului şi a altarului / sau a credincioşilor. În Biserica Armeană din România, de exemplu în timpul slujbei religioase de botez, mama nu are voie să fie de faţă iar pruncul este ţinut în braţe de naşul lui. Înmormântările nu se fac lunea, în credinţa că, altfel, în toate zilele acelei săptămâni ar urma să se facă alte înmormântări; primul parastas se face în prima sâmbătă după. Armenii ţin aceleaşi sărbători religioase principale ca şi Românii ortodocşi.

Titlu Etnie Data
A doua zi de Anul Nou Armeni 02-01-2017
Ajunul Crăciunului Armeni 05-01-2017
Naşterea şi Botezul Domnului Armeni 06-01-2017
Tăierea după trup a Domnului Armeni 13-01-2017
Lăsata Secului Armeni 26-02-2017
Cei 40 de Mucenici Armeni 01-03-2017
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul Armeni 29-03-2017
Buna Vestire Armeni 07-04-2017
Floriile Armeni 09-04-2017
Lunea Neagră Armeni 10-04-2017
Marţea Saşie Armeni 11-04-2017
Miercurea de n-ar fi Armeni 12-04-2017
Seara Plângerii Armeni 13-04-2017
Vinerea Negrului Iuda Armeni 14-04-2017
Sâmbăta Mare Armeni 15-04-2017
Învierea Armeni 16-04-2017
Duminica Nouă Armeni 23-04-2017
Comemorarea Genocidului Armenilor Armeni 24-04-2017
Duminica Verde Armeni 30-04-2017
Arătarea Sfintei Cruci Armeni 14-05-2017
Afisez 1 - 20 / total: 38
pagina: 1   2 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.