Marti
26
Septembrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Aug 2017 Septembrie 2017 Oct 2017
D L Ma Mi J V S
         
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Oct 2017 2017Oct 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Croaţii din România

 Prezenţa Croaţilor – etnici slavi - pe teritoriul actual al României este din Evul Mediu, imigraţi prin 3 valuri: în secolul XIII Caraşoveni (Cârşoveni, Cotcoreţi ori Cocoşi) din nord vestul Bosniei aşezaţi pe Valea Caraşului în Caraşova, Clocotici, Iabalcea, Lupac, Nermed, Rafnic, Vodnic, în secolul XVII Raci (în timpul dominaţiei otomane) din Slavonia în Lipova, Radna, Recaş, etc. şi în secolul XIX Stokavieni (în timpul dominaţiei habsburgice) din sud estul Croaţiei în Cenei, Checea, Tirol, etc. Motivele erau că primul val s-a datorat deposedării de pământ a ţărănimii libere Croate de către Maghiari şi aservirea, fapt ce a dus - ca de altfel şi în alte zone - la plecarea celor ce n-au acceptat situaţia; al doilea val s-a datorat deposedării de pământ a Croaţilor de către otomani, mulţi alegând astfel pribegia şi al treilea val a fost datorită cedărilor proprietăţilor Croaţilor pentru raţiuni militare habsburgice. Prima atestare documentară a fost a Caraşovei, în 1333 (anterior numeroşi timoceni – din vecinătatea bănăţeană sudică - s-au stabilit pe Valea Caraşului, în preajma Vărădiei / care a fost capitala geţilor în timpul lui Burebista); deasupra Caraşovei străjuiesc ruinele cetăţii medievale numită de Croaţi Caras-fer-vari. Familia Croaţilor este una extinsă, care cuprinde pe lângă nucleul familial şi alte rude din mai multe generaţii. În virtutea “obiceiului pământului”, bărbatul cel mai în vârstă este cel care ia deciziile vizând viaţa familială, ceilalţi membri ducând la îndeplinire acestea. De altfel, în cadrul familiei există o diviziune a muncii încetăţenită, la care sunt parte şi copiii - încă din frageda copilărie; aceştia sunt antrenaţi mai întâi la munci gospodăreşti iar ulterior şi la cele economice. În aceste condiţii, copilăria acestora se suprapune – în cea mai mare parte – cu activitatea din familie. Succesiunea averii familiei se realiza, de obicei, spre unul din băieţi. De altfel, căsătoria era un angajament familial în care părinţii erau cei care căutau pentru odrasla lor o persoană care să răspundă criteriilor de avere în primul rând. Aproape în toate situaţiile acestea, căsătoria se realiza cu cineva din sat sau din cel apropiat dar din rândul comunităţii / excepţiile fiind o “ruşine” - până spre contemporaneitate. Copiii care la căsătorie plecau din casă primeau o parte din averea părinţilor; aceasta consta în bunuri mobile iar cei mai înstăriţi cedau şi pământ (ocupaţiile tradiţionale ale Croaţilor erau agricultura şi meşteşugurile casnice). Baladele Croate reliefează şi eroii Români, precum Ştefan cel Mare - domnitor care în secolul XV s-a evidenţiat în faţa Europei în luptele cu otomanii, aşa cum se desprinde din balada Stefan, Vojvoda Volonski (Ştefan, Domnitorul Românilor) sau victoria Româno-ţaristă în războiul contra otomanilor din 1877, aşa cum se reflectă în balada Boj Kod Plevne (Lupta de la Plevna); convieţuirea în Banat a Croaţilor cu Romii a condus la poeme lirice ca Cigancici Maleni (Copiii Romi), Hei Sviraj Mi Cigo (Cântă-mi, Ţigane), etc. Croaţii utilizează alfabetul latin şi sunt în majoritate romano-catolici. După comunism, evenimentele tragice din federaţia iugoslavă - aflată în război interetnic - s-au repercutat şi asupra Croaţilor din România: în 1997 s-au retras din Uniunea Democratică a Sârbilor şi Caraşovenilor din România şi au format Uniunea Croaţilor din România. În prezent, Croaţii din România trăiesc mai ales în Banat, unde formează majoritatea în 2 comune: Caraşova şi Lupac.

Titlu Etnie Data
Epifania Domnului Croaţi 08-01-2017
Boboteaza Croaţi 09-01-2017
Întâmpinarea Domnului Croaţi 02-02-2017
Buna Vestire Croaţi 25-03-2017
Floriile Croaţi 09-04-2017
Paştile Croaţi 16-04-2017
A doua zi de Paşti Croaţi 17-04-2017
Sfântul Filip Croaţi 01-05-2017
Descoperirea Sfintei Cruci Croaţi 03-05-2017
Înălţarea Domnului Croaţi 25-05-2017
Rusaliile Croaţi 04-06-2017
Sfântul Petru Croaţi 29-06-2017
Adormirea Maicii Domnului Croaţi 15-08-2017
Naşterea Maicii Domnului Croaţi 08-09-2017
Înălţarea Sfintei Cruci Croaţi 14-09-2017
Sfinţii Mihai şi Matei Croaţi 21-09-2017
Ziua Croaţiei Croaţi 08-10-2017
Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor Croaţi 01-11-2017
Pomenirea Credincioşilor Răposaţi Croaţi 02-11-2017
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Croaţi 21-11-2017
Afisez 1 - 20 / total: 24
pagina: 1   2 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.