Marti
17
Octombrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Sep 2017 Octombrie 2017 Nov 2017
D L Ma Mi J V S
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
       
Nov 2017 2017Nov 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Evreii din România

Armata romană, venită să cucerească Dacia, includea o multitudine de etnii provenite din provinciile imperiului, din rândul cărora nu lipseau nici Evreii. În Evul Mediu, Evreii se aflau printre negustorii care făceau comerţ în Imperiul Bizantin, umblând prin Ţările Române. Un complex de împrejurări a favorizat ivirea primelor comunităţi stabile pe meleagurile Româneşti în secolul XIV, Ţările Române fiind şi principalul azil pentru Evreii alungaţi din Ungaria. În secolul XV, Bucureştiul a găzduit Evrei izgoniţi din Spania dar şi din Imperiul Otoman. Evreii exportau din Moldova în Polonia vite, peşte, piei crude, ceară, vin, etc. şi aduceau în schimb postavuri, articole de galanterie şi nu de puţine ori bani, de care ţara avea nevoie. O poziţie importantă pe lângă curţile domneşti deţineau Evreii creditori. Evreii se adaptau lesne civilizaţiei, negoţului, meseriilor şi formării capitalului incipient, necesare societăţii Româneşti. Numeroasele acte domneşti din secolul XVIII dovedesc că Evreii au fost chemaţi să populeze sate şi oraşe şi să întemeieze târguri (singura condiţie care li se punea era să nu fie băştinaşi, căci se urmărea sporirea numărului de contribuabili). Imigranţii căpătau terenuri pentru construirea de locuinţe, sinagogi, băi rituale, şcoli, ş.a. cu dreptul la tăierea rituală a animalelor necesare hranei lor drept condiţie de importanţă existenţială (în general, Evreii în diaspora medievală şi premodernă, identificată cu precădere – sau chiar exclusiv – după religie, au vegheat întotdeauna şi pretutindeni la menţinerea şi cultivarea tradiţiei mozaice; conduita lor moral-juridică şi viaţa lor tradiţional-religioasă erau reglementate de aceeaşi învăţătură cuprinsă în Tora / Vechiul Testament şi în Talmud - comentariile rabinice la Tora - iar codul de legi mozaice / „masa orânduită” prevedea comandamente ritualice pentru fiecare aspect de viaţă individuală şi colectivă, în familie şi la sinagogă). În Epoca Modernă, Evreii s-au considerat Evrei Români, şi-au însuşit limba şi cultura Românească pe lângă Idiş (un dialect Germanic vorbit de majoritate), realizând de multe ori o originală simbioză între tradiţia şi cultura lor, experienţa lor de diasporă - pe de o parte - şi spiritualitatea Românească, pe de altă parte; Evreii şi-au asumat destinul istoric al poporului Român, implicându-se şi participând activ la marile evenimente economice, culturale, etc. ale ţării. Evreii au susţinut, inclusiv internaţional, dreptul Românilor asupra provinciilor integrate României în 1918. Activitatea creatoare a Evreilor în contextul societăţii interbelice a fost întreruptă brusc de evenimentele dramatice din ultimul război mondial. În anii comunismului, Evreii rămaşi în România au cunoscut un mare proces de intelectualizare. După Revoluţie, au crescut conştiinţa şi coeziunea de grup etnic a Evreilor din România, sporindu-se manifestările de solidaritate intraetnică şi de ajutor comunitar, diversificându-se manifestările vieţii culturale. Evreii – care se identifică prin 3 dimensiuni (religia mozaică, naţionalitatea declarată ori limba vorbită) - utilizează un alfabet propriu din 22 de litere şi n-au sărbători naţionale; chiar acelea care sunt pornite de la amintirea unei întâmplări la capătul căreia istoria a înregistrat un act naţional au fost legate de credinţa în Dumnezeu; toate evenimentele naţionale, care s-au înregistrat fără colaborarea expresă a divinităţii, n-au încrustat pe filele Calendarului Evreiesc nici o sărbătoare: astfel, evenimentul naţional al ieşirii din Egipt e prăznuit prin sărbătoarea Paştilor, fiind opera exclusivă a lui Dumnezeu, în timp ce cucerirea Canaanului, care nu s-a săvârşit cu sprijinul divinităţii - ci numai prin oameni - nu constituie o sărbătoare, după cum nici cucerirea Ierusalimului nu constituie, din aceleaşi motive, o sărbătoare. Evreii urmează un calendar lunisolar = Lunar-Solar / care pune de acord anotimpurile cu fazele Lunii, socotind datele de la crearea de către Dumnezeu a primului om, Adam - corespunzător zilei de 7 Octombrie 3761 î.C. (Calendarul Creştin e Solar / corelează anotimpurile cu mişcarea aparentă a Soarelui iar Calendarul Musulman e Selenar / Lunar, adică bazat pe fazele Lunii).

 

 

Titlu Etnie Data
Sărbătoarea Luminii Evrei 01-01-2017
Noul An al Pomilor Evrei 10-02-2017
Postul Esterei Evrei 09-03-2017
Sărbătoarea Destinului Evrei 12-03-2017
Paştile Evreiesc Evrei 10-04-2017
Numărătoarea de Omer Evrei 11-04-2017
Paştile Evreiesc Evrei 11-04-2017
Paştile Evreiesc Evrei 12-04-2017
Numărătoarea de Omer Evrei 12-04-2017
Paştile Evreiesc Evrei 13-04-2017
Numărătoarea de Omer Evrei 13-04-2017
Paştile Evreiesc Evrei 14-04-2017
Numărătoarea de Omer Evrei 14-04-2017
Paştile Evreiesc Evrei 15-04-2017
Numărătoarea de Omer Evrei 15-04-2017
Numărătoarea de Omer Evrei 16-04-2017
Paştile Evreiesc Evrei 16-04-2017
Numărătoarea de Omer Evrei 17-04-2017
Paştile Evreiesc Evrei 17-04-2017
Numărătoarea de Omer Evrei 18-04-2017
Afisez 1 - 20 / total: 96
pagina: 1   2  3  4  5 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.