Joi
30
Martie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Feb 2017 Martie 2017 Apr 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
Apr 2017 2017Apr 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Germanii din România

De-a lungul timpului, au apărut în România Şvabii sătmăreni în nord-vestul României, Saşii în Ardeal, Ţipserii în nordul Transilvaniei, Landlerii în câteva localităţi din zona Sibiului, Şvabii bănăţeni în Câmpia Banatului, Germanii în Banatul Montan, Germanii bucovineni şi Germanii dobrogeni; pe lângă acele grupuri mari, au mai existat comunităţi mărunte ce s-au stabilit de-a lungul timpului în marile oraşe din România, ca: Bucureşti, Craiova, Iaşi şi altele. Germanii din România – numiţi şi Nemţi - nu sunt un grup compact şi unitar, deoarece de-a lungul timpului aceştia au venit din mai multe zone ale Europei, unii de bună voie - chemaţi de conducătorii ţării şi atraşi de un trai mai bun decât în patria lor - alţii aduşi şi aşezaţi forţat în perioade şi condiţii istorice diverse şi în teritorii diferite ale ţării, fără a avea legături foarte strânse unii cu alţii şi vorbind dialecte diferite ale Germanei (din acest motive, azi sunt mai multe comunităţi Germane în România). Şvabii sătmăreni au fost colonizaţi în secolul XI (dar asimilaţi peste câteva veacuri în mare parte de populaţia autohtonă) şi în secolul XVIII au reapărut datorită Imperiului Habsburgic, veniţi din Şvabia / vestul Bavariei. Saşii au ajuns în secolul XII din vestul Rinului (Mosela, Luxemburg şi Belgia de azi) în Ardeal, pe cursul superior al Oltului, cursul mijlociu al Sibiului şi la poalele Munţilor Rodnei, întemeind localităţi ca Bistriţa, Braşov, Mediaş, Orăştie, Sebeş, Sibiu, Sighişoara / motiv pentru care stema lor reprezenta 7 turnuri aurii pe un scut colorat albastru şi roşu; majoritatea, beneficiind de la început de privilegii - ca libertatea personală - se ocupa de agricultură şi a ridicat biserici de piatră întărite cu ziduri de apărare, turnuri şi bastioane, transformându-le cu timpul în adevărate cetăţi ţărăneşti ce domină până azi peisajul Transilvaniei. În secolul XIII, în nordul Transilvaniei coloniştii Germani au apărut ca oaspeţii regelui iar până în secolul XVIII, mineri şi meşteşugari din spaţiul Austriei au apărut, numiţi Ţipţări (Ardud, Baia Sprie, Beltiug, Carei, Cavnic, Căpleni, Tiream, Urziceni, Vişeu de Sus, etc.). Landlerii – luterani austrieci - au fost deportaţi în jurul Sibiului la presiunea împăratului habsburgic (Apoldu de Sus, Cristian, Turnişor, etc.). În secolul XVIII, în Câmpia Banatului au ajuns prin 3 valuri (strict supravegheate de capitala imperială Viena) ţărani colonişti din sud vestul Germaniei, Renania şi Franconia, numiţi Şvabi - chiar dacă majoritatea nu erau din Şvabia – aşezaţi în locuri mlăştinoase proaspăt desecate, din care cauză între ei circula vorba “Primul găseşte moarte, al doilea de nevoi are parte, abia al treilea pâinea o împarte"; Germanii din Banatul montan, tot începând cu secolul XVIII, au fost aduşi din Austria de Imperiul Habsburgic pentru exploatarea economică şi pentru apărarea graniţei cu Imperiul Otoman. În total, în Banat prezenţa coloniştilor Germani a fost în peste o sută de localităţi (cele mai multe înfiinţate de ei). De la sfârşitul secolului XVIII, în Bucovina eliberată de otomani – aflată în Imperiul Habsburgic – au început să apără primele grupuri Germane (care a ajuns un fel de Elveţie a secolului XIX): Gura Humorului, Rădăuţi, Suceava, Vatra Dornei, etc. În secolul XIX, în Dobrogea au ajuns prin 3 valuri grupuri de Germani din Imperiul Ţarist / deoarece acolo şi-au pierdut vechile privilegii. În timpul ultimului război mondial, zeci de mii de tineri Germani din România au luptat pe toate fronturile iar apoi zeci de mii de etnici germani au însoţit armata Germană în retragere; postbelic, zeci de mii de Germani au fost deportaţi de comunişti în Uniunea Sovietică şi în Bărăgan. În urma acelor evenimente, datorită spargerii comunităţilor tradiţionale, a dezmembrării familiilor prin război şi deportări, a neîncrederii în autorităţile statului şi a nivelului de trai scăzut din perioada comunistă, a început exodul populaţiei de etnie Germană din România – în prezent aceasta fiind mult redusă numeric, încercând să-şi păstreze identitatea, limba şi cultura şi să se implice activ în problemele ţării. Germanii folosesc alfabetul latin şi majoritatea în România e romano-catolică, interesele fiindu-le reprezentate în prezent de Forumul Democrat al Germanilor din România. 

 

Titlu Etnie Data
Epifania Domnului Germani 08-01-2017
Botezul Domnului Germani 09-01-2017
Întâmpinarea Domnului Germani 02-02-2017
Miercurea Cenuşii Germani 01-03-2017
Buna Vestire Germani 25-03-2017
Floriile Germani 09-04-2017
Paştile Germani 16-04-2017
Stropitul Germani 17-04-2017
Mai Al Germani 01-05-2017
Sfântul Filip Germani 01-05-2017
Descoperirea Sfintei Cruci Germani 03-05-2017
Înălţarea Domnului Germani 25-05-2017
Rusaliile Germani 04-06-2017
Apostolii Petru şi Pavel Germani 29-06-2017
Transfigurarea Domnului Germani 06-08-2017
Adormirea Maicii Domnului Germani 15-08-2017
Naşterea Maicii Domnului Germani 08-09-2017
Înălţarea Sfintei Cruci Germani 14-09-2017
Ziua Unităţii Germane Germani 03-10-2017
Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor Germani 01-11-2017
Afisez 1 - 20 / total: 25
pagina: 1   2 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.