Joi
30
Martie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Feb 2017 Martie 2017 Apr 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
Apr 2017 2017Apr 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 

Italienii din România

În secolul XIII, în special veneţieni şi genovezi utilizau Dunărea ca rută comercială, înfiinţând porturi ca Vicina (lângă Isaccea), Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Calafat, etc. Italienii au venit invitaţi în spaţiul Românesc de către domnitori, îndeosebi ca specialişti în domeniul construcţiilor, decoratori, pictori, sculptori, zidari. Influenţa Italienilor asupra culturii Române a fost una consistentă, ţinând cont doar de faptul că elemente arhitecturale decorative de influenţă Italiană se regăsesc în stilul brâncovenesc, spre exemplu. Alţi Italieni, veniţi din zone mai sărace precum Friuli au ajuns în România în căutarea unui loc de muncă (şi o bună parte dintre ei nu s-au mai întors în ţara de origine, întemeindu-şi familii). În număr mare, chiar în grupuri compacte, au venit începând cu secolul XVIII şi mai ales de la jumătatea secolului XIX, emigrând în Transilvania, Bucovina şi Basarabia. Motivul a fost în principal cel economic. S-au stabilit şi au întemeiat comunităţi în locuri diferite din ţară. S-au aşezat acolo unde au găsit de lucru corespunzător pregătirii şi profesiei lor. Pe teritoriul Românesc, Italienii s-au stabilit peste tot, însă există regiuni unde numărul lor este semnificativ, ca Dobrogea, unde s-au stabilit Italieni specialişti în lucrări în piatră, Oltenia, Ţara Haţegului, unde unele localităţi au populaţie preponderent Italiană (venită în secolul XIX pentru a lucra în domeniul forestier), etc.; în Banat, Italienii au avut cele mai mari orezării din ţară, mult timp fiind cei mai renumiţi. Au rămas o amintire Italienii care au lucrat în minele din Tg. Ocna sau din Valea Jiului. Integrarea rapidă în viaţa socială din România a fost posibilă şi pentru că au fost purtătorii unor valori de care era nevoie într-un timp; integrarea aproape totală, favorizată şi de marea asemănare dintre cele 2 naţiuni a fost un factor important care a făcut ca o comunitate cu un specific autentic să se disipeze şi să trăiască într-o armonie totală cu comunitatea majoritară. În timpul regimului comunist, de teamă mulţi Italieni şi-au ascuns actele ori şi-au schimbat numele, unii ducându-se în Italia - lăsând în urmă rude, părinţi, fraţi, copii şi tot ce au agonisit o viaţă. Italienii au fost buni muncitori zidari, faianţari, mozaicari, decoratori. Au fost buni artişti, pictori, sculptori, arhitecţi, profesori. Au fost buni medici. Au fost şi sunt. Harnici agricultori, grădinari şi viticultori pot fi întâlniţi şi azi în Dobrogea şi Banat. Cert este că, Italienii au fost şi sunt o prezenţă activă în viaţa publică din România, cu un rol deosebit de important în făurirea statului modern Român. Italienii păstrează puţine tradiţii populare. Vorbesc despre ei cu multă mândrie şi se recunosc după poreclă. Pentru diverse boli folosesc mai mereu salvia şi uleiul de ricin. Italienii vorbesc limba Italiană care - ca şi Româna – face parte din familia limbilor romanice (fondul lingvistic comun, afinităţile istorice şi culturale, au fost factori importanţi în decizia de a emigra în Ţările Române, deoarece ofereau premizele unei adaptări rapide; în prezent, numeroşi Italieni continuă să se mute în România). Alfabetul folosit de Italieni este cel latin. Majoritatea Italienilor sunt romano-catolici / familia Italiană este în general credincioasă - duminica merge la biserică, în haine de sărbătoare. Nu este judeţ în România unde să nu se fi declarat la recensământ măcar câţiva Italieni. În România există atât oraşeni, cât şi ţărani Italieni.

 

Titlu Etnie Data
Epifania Italieni 08-01-2017
Botezul Domnului Italieni 09-01-2017
Martirul Sebastian Italieni 20-01-2017
Întâmpinarea Domnului Italieni 02-02-2017
Miercurea Cenuşii Italieni 01-03-2017
Buna Vestire Italieni 25-03-2017
Floriile Italieni 09-04-2017
Joia Mare Italieni 13-04-2017
Vinerea Mare Italieni 14-04-2017
Sâmbăta Mare Italieni 15-04-2017
Paştile Italieni 16-04-2017
Sfântul Gheorghe Italieni 23-04-2017
Sfântul Filip Italieni 01-05-2017
Descoperirea Sfintei Cruci Italieni 03-05-2017
Înălţarea Domnului Italieni 25-05-2017
Ziua Italiei Italieni 02-06-2017
Rusaliile Italieni 04-06-2017
Preasfânta Treime Italieni 11-06-2017
Trupul şi Sângele Domnului Italieni 18-06-2017
Inima Preasfântă a lui Isus Italieni 23-06-2017
Afisez 1 - 20 / total: 40
pagina: 1   2 >>>

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.