Marti
26
Septembrie

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
şi implementat de către Institutul Intercultural Timişoara


 






 

Cauta

(cautare cu diacritice)
Albanezi
Armeni
Bulgari
Cehi
Croaţi
Evrei
Germani
Eleni
Italieni
Macedoneni
Maghiari
Polonezi
Români
Romi
Ruşi
Ruteni
Sârbi
Slovaci
Tătari
Turci
Ucraineni
Arabi
Chinezi
Indieni
Iranieni
Universal
Migrant in Romania
dialog2008
Aug 2017 Septembrie 2017 Oct 2017
D L Ma Mi J V S
         
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Oct 2017 2017Oct 2018
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Institutul Intercultural Timişoara
 
Calendarul Creştin Calendarul Creştin

Calendarul Creştin socoteşte de la Naşterea lui Isus / Fiul lui Dumnezeu şi e Solar. (Calendarul Evreiesc e lunisolar = Lunar-Solar / pune de acord anotimpurile cu fazele Lunii iar Calendarul Musulman e Selenar / Lunar, adică bazat pe fazele Lunii). În Calendarul Creştin, anotimpurile sunt stabilite în raport cu traiectoria aparentă a Soarelui pe bolta cerească şi anul are 12 luni.

Fiecare al 4-lea an e bisect pentru Calendarul Creştin, adică e mai lung cu 1 zi. Calendarul Creştin s-a bazat pe cel realizat de împăratul roman Iuliu Cezar în 46 î.C., călugărul dobrogean Dionisie cel Mic introducând în anul 525 Anul Domnului - ca început al numărării. Deoarece anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinoxul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic, în 1582 Papa Grigore III a promulgat calendarul actual - adoptat de România în 1919 – fiind cel internaţional utilizat în prezent pe glob. Calendarul Gregorian (stil nou) îmbunătăţeşte aproximaţia făcută de Calendarul Iulian (stil vechi), prin neluarea în calcul a 3 ani bisecţi iuliani la fiecare 400 de ani, rezultând un an mediu de 365,2425 zile medii solare, ceea ce duce la o eroare de 1 zi la 3300 ani (prin comparaţie cu anul mediu tropical de 365,2422 zile şi mai puţin de o jumătate de zi prin comparaţie cu anul echinoxului de primăvară de 365,2424 zile - amândouă aprecierile fiind mult mai precise decât cea iuliană, care are o eroare de 1 zi la 128 de ani, rezultată din aproximarea anului ca având 365,25 zile).

În fiecare săptămână, pentru majoritatea creştinilor, duminica este ziua specială de rugăciune şi odihnă (unii considerând-o prima zi din săptămână, alţii ca a şaptea zi din săptămână). Ziua creştină durează între două miezuri de noapte consecutive.

În cadrul Calendarului Creştin trebuie menţionate 3 particularităţi:
• Nu există anul zero (ci în oricare stil – vechi ori nou – numărătoarea e sub forma ...anul 2 î.C., anul 1 î.C., anul 1, anul 2, ...)
• Unii ortodocşi sunt pe stil vechi, continuînd să folosească datele iuliane (care sunt la 13 zile diferenţă de cele gregoriane)
• Ţările Române au adoptat Anul Nou pentru 1 I în 1701, până atunci prima lună a anului fiind Martie iar ultima lună din an fiind Februarie (de aceea sunt denumite lunile Septembrie - a şaptea, Octombrie – a opta, Noiembrie – a noua, Decembrie – a zecea)



inapoi | top

© 2008 Institutul Intercultural Timisoara. Toate drepturile rezervate.